vineri, 30 iunie 2017

Fii verde cu Dacia Plant!


„Fată verde cu părul pădure,
Fată verde cu părul pădure.
Simţi cum privirea lor vrea să te fure.
Noaptea-n ei țese ie
Zburătorii ca să vie
Noaptea-n ei țese ie
Nimeni urma să le-o știe”Phoenix, Fata verde
Cine nu recunoaște aceste versuri? Oricine, indiferent dacă ascultă sau nu acest tip de muzică, a auzit cel puțin o dată cântecul. Trupa Phoenix este reprezentativă pentru România, fiind sinonimă cu tradiția.
Fata verde, pădurea… Totul mă duce cu gândul la natură. O melodie cântată de o trupă românească, autentică, la fel ca... http://literaturapetocuri.ro/fii-verde-cu-dacia-plant.html 

miercuri, 28 iunie 2017

Cele treisprezece motive - Jay Asher

Sinceră să fiu, când am început să citesc „Cele treisprezece motive”, m-am așteptat la un thriller sau un horror. Primele pagini nu m-au convins prea tare, chiar mi s-a părut că nu rezonez cu subiectul: un roman despre adolescenți, liceu, crize tipice vârstei, dramatizări.
Spre final, la o privire de ansamblu, am constatat că acest roman nu este doar pentru adolescenți: este pentru toată lumea. De ce?http://literaturapetocuri.ro/cele-treisprezece-motive-de-jay-asher-recenzie.html

sâmbătă, 17 iunie 2017

Spânzuratul de la Saint-Pholien - Georges Simenon - recenzie

Spânzuratul de la Saint-Pholien de Georges Simenon-recenzie./ Unul dintre cele mai palpitante romane din seria Maigret citite până acum. Georges Simenon ne surprinde cu un policier cu tentă de thriller, ce iese un pic din comun; dacă în celelalte romane atmosfera este una liniștită, calmă, comisarul Maigret investigând în stilul său tihnit o crimă comisă, aici avem de a face cu o intrigă atipicăhttp://literaturapetocuri.ro/spanzuratul-de-la-saint-pholien-de-georges-simenon-recenzie.html

Tag: călătorie în lumea tuturor posibilităților

Am primit de la Mili o propunere irezistibilă: și cum o leapșă a cărților nu se refuză, eu zic să începem:
1. Să presupunem că te-ai reîncarnat şi de-a lungul timpului ai ales diferite identităţi, ce crezi că ai fost ultima dată? Ce meserie ai avut?
Pfff, la meserie nu m-am gândit niciodată. Dacă ar fi să existe treaba asta cu reîncarnarea, cred că am trăit în Spania, perioada Războiului Civil (1936-1939). Prea mă fascinează țara asta și tot ce ține de perioada aceea istorică, anii '30 în general, perioada interbelică. 
2. În ce ţară ai fi dorit să trăieşti?
Atunci sau acum? :)) Atunci nu prea aș vrea în Spania, era un context cam nașpa. Dar acum n-am nimic împotrivă :)))
3. Dacă te-ai teleporta pentru o noapte unde ai dori să mergi şi cu cine?
Ufff, grea decizie! :)) Yule Ball din Harry Potter și Pocalul de Foc. Cu cine? Nu e evident? :)) Viktor Krum! Să fiu Hermione măcar pentru o noapte, chiar dacă se destramă vraja, ca în „Cenușăreasa”!
4. Dacă eşti cititor pasionat, sigur ai abilităţi "speciale". Te-ai gândit cum ar fi dacă ai avea o şansă infimă şi să pătrunzi în mintea oamenilor pentru a le citi gândurile?
O, da! Să fiu ca Snape, Dumbledore sau Bellatrix Lestrange,  nu mai vorbim de Voldemort! :)) Un Legilimant, adică o persoană ce poate citi gândurile. Cred, totuși, că mi-aș controla această abilitate și aș folosi-o numai când este necesar. Bănuiesc că e copleșitor să auzi gânduri de peste tot și câteodată chiar nu vrei să pătrunzi în intimitatea oamenilor. Dacă în autobuz mă enervează să aud fără să vreau discuțiile tuturor, îmi dau seama cum ar fi să aud și ce gândesc! Dar sunt cazuri când această abilitate este crucială!
5. În cazul în care ar da norocul peste tine şi ajungi să descoperi Lampa lui Aladdin sau vreo baghetă magică, ce dorinţă ai dori să se materializeze?
Aoleu, iar mă puneți în încurcătură! :))) Pentru că este foarte greu să alegi o dorință. una singură! Și dacă este singura șansă, te gândești de 10 ori după dacă ai ales corect. Oare nu exista altă dorință mai important de realizat? Sau poate că dorința ta este realizabilă și te gândești că ar trebui să alegi ceva imposibil, aceasta fiind singura șansă de a se împlini. Ca să n-o mai lungesc, o să aleg acum și că tot vorbim de cărți, dorința mea este să-mi văd romanul publicat și citit de multă lume, nu o operă de sertar, vorba Rodicăi Ojog-Brașoveanu. 
Am ajuns la final, hai să provoc și eu pe cineva! Robert de la Lectura si ceai și Laura de la Bookcaffe. Întrebările le luați de aici

marți, 13 iunie 2017

Anomalii - Revolta Subteranului de Sadie Turner și Colette Freedman

„- Sunt o Anomalie. Gândesc cu propria-mi minte. Și unul dintre cele mai importante daruri ale gândirii individuale este faptul că te simți puternic. Nu trebuie să lăsăm pe nimeni să ne rateze elanul sau să ne facă să ne simțim prost.”
„Teoretic, îmi place ideea unei lumi fără război. Dar o lume fără conflicte? Mă sperie de moarte. Ca oameni, nu suntem astfel de ciudățenii. Suntem meniți să simțim, să gândim, să avem opinii și dezacorduri. Cum poate exista progres dacă scopul tuturor este acela de a servi aceeași filozofie?”
Această carte m-a făcut să-mi reconsider radical preferințele. Până acum, susțineam sus și tare că nu-mi place S.F.-ul. Și chiar așa era. Multe cărți sau filme aparținând acestui gen nu mă atingeau cu nimic. Nu simțeam conexiunea aceea de la cărțile polițiste sau de la orice alt subiect care îmi place.
„Anomalii” m-a făcut să spun: „Îmi place S.F.-ul!”. Nu credeam să-mi placă atât de mult un S.F. „Anomalii” este o carte extraordinară și țineți cont, eu nu laud ușor. Sunt cusurgioaică rău. Probabil mi-a plăcut și pentru că... http://literaturapetocuri.ro/anomalii-revolta-subteranului-de-sadie-turner-si-colette-freedman-recenzie.html 

sâmbătă, 10 iunie 2017

La granița dintre vechi și nou - Capitolul 12 - „Curios lucru, memoria”

Curios, mi-ai adus aminte de ceva… Știi că nu eu am avut ideea să ridic atelierul?
- Nu? Atunci soția?
- Nu… Nu ea, Dumnezeu s-o ierte!... Dacă-ți spun că nici nu știu cine e persoana care mi-a dat ideea… O fătucă, așa, ca dumneata. A dat buzna la mine în casă, crezând că e un atelier de restaurare, he he! Se rătăcise. Nici ea nu știe că mi-a dat ideea! Fătucă, vorba vine, acum trebuie să fie femeie în toată firea, cred că are vreo 40 de ani și ea, poate mai mult…
- Ce poveste! Și cum v-a dat ideea?
- Păi se rătăcise. Ne-am pomenit cu ea în casă, a intrat crezând că e un atelier de restaurare. Nevastă-mea s-a speriat, a crezut că sunt hoții! spuse el râzând.http://literaturapetocuri.ro/la-granita-dintre-vechi-si-nou-de-sorina-ciocarlan-capitolul-12.html

vineri, 9 iunie 2017

Saga Cuceritorului: Partea 1 - Și mă întunec de Kiersten White

De asemenea, mi-a plăcut mult stilul: te-ai aștepta ca un roman istoric, chiar cu ficțiune din abundență, să se citească destul de greu. Ei bine, am fost plăcut surprinsă de cât de ușor curge lectura. Este un roman pe care îl recomand și de abia aștept să apară și la noi partea a doua, „And I Rise”.Umorul este alt plus.....Sunt sigură că după citirea romanului, veți dori să aflați cât mai multe despre cum s-au întâmplat lucrurile cu adevărat și până unde a mers imaginația autoarei.Se vorbește în lumea literaturii că seria îi calcă pe urme fenomenului „Urzeala tronurilor”. Eu aș spune că e chiar mai frumoasă...http://literaturapetocuri.ro/saga-cuceritorului-partea-1-si-ma-intunec-de-kiersten-white.html

joi, 8 iunie 2017

Jurnalul secret al Laurei Palmer de Jennifer Lynch

„SUNT CINE ȚI-E TEAMĂ CĂ AȘ PUTEA FI.”
De curând, am aflat că serialul a fost urmat de o carte scrisă de fiica regizorului David Lynch, Jenniffer Lynch: „Jurnalul secret al Laurei Palmer”. Autoarea a ținut cont de faptele petrecute în serial, potențialul jurnal dezvăluindu-ne întâmplările de până la moartea Laurei.

Cartea este scrisă exact ca un jurnal, la persoana I, dând un plus de credibilitate. Autoarea știe foarte bine să intre în pielea personajului-narator, stilul fiind, la început, al unei fete la vârsta pubertății, apoi al unei adolescente narcomane: http://literaturapetocuri.ro/jurnalul-secret-al-laurei-palmer-de-jennifer-lynch-recenzie.html

miercuri, 7 iunie 2017

Așteptându-l pe Bojangles de Olivier Bourdeaut

„Niciodată nu-i văzusem dansând așa, arăta ca primul dans - și ca ultimul. Era o rugăciune de mișcări, era începutul și sfârșitul în același timp. Dansau cu răsuflarea tăiată, pe când eu o rețineam pe-a mea ca să nu pierd nimic, să nu uit nimic și să-mi amintesc de toate aceste gesturi nebune. Își puseseră toată viața în acest dans, iar mulțimea înțelesese foarte bine, așa că oamenii aplaudau ca niciodată, fiindcă, pentru niște străini, dansau la fel de bine ca ei.” ,De ce îmi place așa mult „Așteptându-l pe Bojangles”? Pentru că îmi place mult, de la copertă, până la stil și metafora pentru tristețe și bucurie. În primul rând, m-a cucerit stilul, de o simplitate, o fluență și o frumusețe uluitoare: lectura curge pur și simplu la vale; umorul și modul în care este folosit pentru a supraviețui tristeții; http://literaturapetocuri.ro/asteptandu-l-pe-bojangles-de-olivier-bourdeaut.html

marți, 6 iunie 2017

Fii la modă cu becurile vintage!


De când mă știu, m-am simțit atrasă de lucruri vintage: case, mobilă, haine, bijuterii, obiecte casnice, tot ceea ce poartă patina timpului și păstrează din atmosfera aceea a filmelor de epocă. Într-o lume în care suntem înconjurați de clădiri de sticlă, tehnologie, mobilă cu design minimalist, tânjim după modele vechi, retro.
Din fericire, http://literaturapetocuri.ro/fii-la-moda-cu-becurile-vintage.html 

luni, 5 iunie 2017

Zodiile și literatura. Scriitori născuți sub semnul Fecioarei

Scriitori născuți sub semnul Fecioarei Nu știu cât credeți în zodii, însă orice ați spune, există unele caracteristici comune ale persoanelor născute în același interval. Din partea mea, deja e testat! Am întâlnit de-a lungul timpului persoane care se aseamănă destul de mult. Surpriză, erau aceeași zodie! Nu cred în horoscopul zilnic, dar sunt de acord cu ideea că fiecare zodie are propriile caracteristici.

vineri, 2 iunie 2017

În spatele blocului de Mara Wagner - recenzie by Arci

De la Arci:
,,Dacă o carte poate stârni atâtea gânduri, atâtea emoţii, şi reamintiri, înseamnă că şi-a atins scopul. Vă recomand din suflet cartea Marei Wagner.Veţi vedea o altă faţă a copilăriei şi adolescenţei, frământată, frumoasă şi interesantă, fără atâtea gadgeturi, doar “în spatele blocului”. O carte incredibil de realistă, din viață. Mai multe aici.

Jocuri de Oglinzi de Agatha Christie - Farmecul scamatoriilor ucigașe de altădată

Doar ma știți, sunt fan Agatha Christie. Așa că nu puteam să rămân indiferentă la această prezentare: